Manifesto - Manifestul industriei europene a cuprului

Beneficiile unei industrii competitive al cuprului în Europa
Cuprul şi multe aliaje din cupru sunt caracterizate prin reciclabilitate de 100%, proprietăţi tehnice superioare (conductivitatea electrică şi termică ridicată), capacitatea de a fi uşor de prelucrat şi durabilitatea. Prin urmare cuprul stă în centrul mai multor tehnologii care vor sta la baza competitivităţii Europei în viitor.

Cuprul are un impact pozitiv semnificativ asupra atenuării schimbărilor climatice, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice, reducerea consumului de energie şi sprijinirea tehnologiilor regenerabile. Obiectivele energetice 20/20/20 ale UE nu pot fi îndeplinite fără o utilizare sporită a produselor din cupru. Ca exemplu, motoarele electrice consumă aproximativ 60% din cererea de energie electrică industrială. Implementarea completă a Standardelor Minime de Performanţă Energetică pentru motoare electrice (publicată în OJ L 191/26) va necesita o creştere de 50% al conţinutului de cupru în bobinajul motoarelor.
Acest lucru va însemna o economie de energie electrică de 135 TWh/an (mai mult decât consumul anual cumulat de energie electrică al Finlandei şi Greciei) şi va reduce emisiile de CO2 cu 63 milioane tone/an. Ca un alt exemplu, în cazul în care fiecare cetăţean al UE ar utiliza 1 m² de putere termică solară pentru a produce apă caldă, emisiile de CO2 s-ar reduce cu 80 milioane tone/an.

Viziunea unui sistem de transporturi cu utilizarea mai redusă de resurse energetice fosile, asigurat prin vehicule accesibile ca preţ, hibride şi electrice, conectate la reţele inteligente, împreună cu reţelele feroviare de mare viteză, necesită cupru. Motorul electric al unui autoturism hibrid conţine 50 kg de cupru, pentru stocarea energiei şi pentru sistemul de ambreiaj. Fiecare tren de mare viteză conţine 10 tone de piese de schimb din cupru, plus 10 tone de cupru pentru cablurile electrice şi de comunicare per kilometru de cale ferată. Resursele de energie electrică cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi cele de energie regenerabilă, precum şi sistemele de distribuţie de energie electrică necesare pentru funcţionarea lor, necesită un conţinut de cupru de patru până la de zece ori mai mare decât energia electrică produsă prin centrale cu funcţionare pe combustibili fosili.

Industria cuprului continuă să investească în tehnologii inovatoare pentru îmbunătăţirea performanţelor economice şi de mediu, precum şi pentru eficientizarea resurselor şi a produselor. Rolul cuprului în producţia de microprocesoare şi echipamente de tehnologia comunicaţiilor, a contribuit la realizările erei digitale. Un exemplu remarcabil privind eficienţa resurselor este impactul pe care aliajele din cupru -foarte subţiri şi de înaltă performanţă- le-au avut la miniaturizarea unor articole de folosinţă uzuală, ca telefoanele mobile, calculatoarele, camerele video şi dispozitivele portabile de muzică.

O recentă inovaţie reprezintă posibilitatea de exploatare a proprietăţii naturale antimicrobiene ale cuprului la suprafeţele des atinse. Studii independente la spitale din Marea Britanie, SUA şi Chile au demonstrat o reducere de peste 90% din totalul microorganismelor pe componentele din cupru în raport cu suprafeţele de comparaţie. În studiul din SUA, nici MRSA şi nici VRE nu au fost regăsite pe niciuna dintre suprafeţele din cupru. Medici recunoscuţi au convingerea că suprafeţele din cupru antimicrobian pot oferi o măsură suplimentară importantă în combaterea celor 4 milioane de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, care cauzează 37.000 decese în fiecare an pe teritoriul UE.

Cel mai mare avantaj al cuprului este proprietatea lui de a fi reciclat în repetate rânduri, fără pierderea performanţelor.
40% din cererea de cupru din UE în 2008 (4,6 milioane de tone), a fost asigurată din reciclarea produselor scoase din uz şi din rebuturi de la capătul lanţului valoric. Datorită acestor proprietăţi, cuprul este unul dintre cele mai durabile resurse naturale. Cu reciclare se consumă doar 20% din energia necesară pentru producţia primară, fapt ce a redus în UE emisiile de CO2 din 2008 cu 650 mii tone.

Motivate de responsabilitatea socială, atât forţele economice şi politice din UE, cât şi industria cuprului, au investit masiv pentru eficientizarea consumului propriu de energie, în reducerea emisiilor proprii de poluanţi şi în procesele tehnologice: reciclarea produselor (din ce în ce mai complexe) ajunse la sfârşitul ciclului de viaţă, cum ar fi aparatele electrice şi electronice vechi. Toate aceste avantaje sunt bine documentate în actele BREF (Best Available Technology) din cadrul directivei “Controlul şi prevenirea Integrată a Poluării” (IPPC). Turnătoriile de cupru din UE sunt acum cele mai curate şi cele mai eficiente dpdv energetic din lume. În ciuda faptului că 30% din consumul actual de energie este utilizat pentru protecţia mediului (de exemplu: filtrele şi tratarea apelor uzate), din 1995, consumul de energie pe tona de producţie a scăzut cu 54%.
În plus, emisiile de dioxid de sulf sunt doar 8% din restul mediei mondiale.

Cu toate acestea, pentru a menţine capacitatea de livrare ale acestor produse şi de a finanţa noile inovaţii în UE, industria europeană a cuprului trebuie să funcţioneze într-un cadru reglementat, care îi permite să rămână competitivă.
Cea mai importantă provocare este că preţurile metalelor sunt stabilite la nivel global la bursă, în timp ce costurile operaţionale sunt locale. Incapacitatea de a administra costurile mari asociate forţei de muncă, protecţiei mediului şi impactului fazei al treilea din Proiectul de Tratare a Emisiilor (Emissions Trading Scheme - ETS), pune societăţile din UE într-un dezavantaj clar.

Mediul de reglementare aplicat în Europa reprezintă un nivel similar aplicabil în alte regiuni ale lumii, în special acolo unde beneficiile aduse de cupru joacă acum un rol esenţial în creşterea economică. Aproximativ 50% din cererea de cupru din Europa, în 2008, a fost furnizată din import. Fără o politică industrială puternică în Europa, acest procent va creşte, vor creşte emisiile de carbon, reciclarea se va realiza în ţările cu rate mai mici de recuperare, cu o mai slabă sănătate publică şi cu standarde mai slabe de mediu.

În conformitate cu concluziile Consiliului European din mai 2009, industria europeană a cuprului, consideră că UE ar trebui să depună eforturi pentru a realiza un cadru de reglementare care balansează standardul ridicat de sustenabilitate şi un mediu competitiv pentru inovaţii în industrie, care să crească, şi să menţină ocuparea forţei de muncă. În industria europeană a cuprului, 50.000 de angajati calificaţi sunt de acord cu această poziţie. Milioane de oameni, care lucrează în industria auto, utilităţi, transporturi, construcţii şi în sectoarele de tehnologie a comunicaţiilor, depind de componente şi de produse competitive din cupru, produse în Europa. La fel şi cei 500 de milioane de cetăţeni care trăiesc în UE şi care vor profita de multiplele beneficii economice şi sociale asociate produselor şi aplicaţiilor cu conţinut de cupru.

Werner T. Traa
Membru al Comitetului Executiv, Wieland-Werke AG,
şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Institutului European al Cuprului

Stefan Boel
Membru al Comitetului Executiv, Aurubis AG,
şi vice-preşedinte al Consiliului de Administraţie al Institutului European al Cuprului

John Schonenberger
Director Executiv, Institutul European al Cuprului

Principii necesare pentru echilibrarea obiectivelor politice şi competitive în UE

• Menţinerea unei Europe competitive la nivel mondial în politica privind energia şi schimbările climatice

Până când un acord climatic la nivel global poate fi încheiat, în care toate naţiunile importante introduc obiective similare pentru aceaşi perioadă, industria cuprului nu îşi poate permite măsuri unilaterale care au ca rezultat costuri mai mari, fără a oferi compensaţii adecvate. Fără (în cadrul ETS) un titlu gratuit pentru cotele de emisie directă de CO2 şi compensaţii adecvate pentru costurile de emisii indirecte de CO2, industria va fi în imposibilitatea de a concura cu regiunile din afara UE şi cererea de cupru din Europa va fi produsă în altă parte. Această schimbare în producţie va avea ca rezultat creşterea consumului de energie, va avea un impact negativ asupra mediului pe plan global şi va creşte şomajul în UE. În plus, preţurile de energie din Europa sunt în prezent, printre cele mai ridicate din lume.
O reţea pan-europeană de energie, şi o adevărată piaţă internă de energie, ar putea încuraja concurenţa şi ar ajuta scăderea preţurilor pentru consumatori şi industrie.

• Asigurarea accesului egal la materiile prime necesare pentru producţia de cupru

Având în vedere faptul că UE depinde de importuri pentru a satisface 50% din cererea de cupru, Comisia Europeană trebuie să sprijine accesul egal la materiile prime primare şi secundare. Privind materia primă (minereuri şi concentrate), un nivel mai uniform privind costurile de energie şi mediu va permite producătorilor europeni să concureze mai bine pe piaţa mondială, unde Grupul Internaţional de Studiu a Cuprului (International Copper Study Group) prevede o creştere de 4% pe an. Pentru materialele secundare (fier vechi), aceasta presupune extinderea sistemelor de colectare în întreaga Europă, criterii lipsite de ambiguităţi privind risipa şi o aplicare mai riguroasă al regulamentului UE privind transportul deşeurilor. În ambele cazuri trebuie căutate condiţii de egalitate la condiţiile comerciale privind achiziţionarea materiilor prime din cupru. Aceşti termeni sunt din ce în ce mai distorsionaţi de restricţiile la export şi de subvenţiile la import, care oferă anumitor producători un avantaj la procurarea produselor pe piaţa internaţională.

• Extinderea folosirii unor metodologii cu privire la ciclul de viaţă în evaluările de impact

Producţia de cupru necesită energie. În medie, o tonă de cupru primar produce 3 tone de emisii de CO2. Cu toate acestea, cuprul este reciclabil la infinit, iar cu o reciclare se foloseşte doar 20% din energia din producţia primară. Studii efectuate în cadrul directivei “Produse Utilizatoare de Energie” subliniază că 95% al impactului de mediu şi economic se produce în timpul fazei de utilizare. Aceaşi tonă de cupru, utilizată în mod adecvat într-o componentă consumatoare de energie electrică, cum ar fi un motor (care are o durată de viaţă uzuală de 20 ani), va economisi 200 de tone de CO2 anual. Ambele cazuri trebuie luate în considerare la evaluările de impact.

• Suport pentru inovare prin finanţarea de C&D (Cercetare şi Dezvoltare) şi achiziţii publice

Achiziţiile publice şi sistemele de etichetare ecologică ar trebui să sprijine inovarea continuă a aplicaţiilor pe bază de cupru, care reprezintă o eficientizare a resurselor şi a energiei. Aceste sisteme trebuie să reflecte costurile adecvate duratei de viaţă, nu numai preţul prognozat.
Ar trebui luată în considerare acordarea de co-finanţare cercetărilor fundamentale ale proceselor importante, care va reduce în continuare consumul de energie şi va creşte gradul de recuperare a tuturor metalelor în reciclarea deşeurilor. Acest lucru ar putea duce la o consolidare a sectorului tehnologiei mediului în UE, obţinerea unor economii uriaşe de energie din sectorul public, şi reducerea dependenţei de importuri în Europa.

• Legislaţia de mediu în cadrul politicilor de bază, ca REACH şi IPPC

Industria europeană a cuprului recunoaşte obligaţiile care îi revin în conformitate cu cadrul legislativ din ce în ce mai complex, de exemplu: REACH, Clasificare şi Încadrare, Directiva Cadru a Apei, IPPC, ETS, Regimul Deşeurilor şi Producţia şi Consumul Sustenabil. În pregătirea pentru REACH industria a cheltuit recent 8 milioane € pe un studiu ştiinţific cuprinzător pentru a evalua riscurile potenţiale pentru om şi mediu în fabricarea şi utilizarea produselor de cupru. În 2009, după o examinare aprofundată, Comisia şi Statele Membre au aprobat dosarul de evaluare a riscurilor, precum şi concluziile importante finale. Acestea fiind: "Cuprul este un element esenţial în nutriţia umană şi al organismelor vii, utilizarea cuprului este în general sigură pentru mediul din Europa şi pentru sănătatea cetăţenilor săi".
În ciuda acestei aprobări, unele legi şi standarde stabilite de UE şi de statele membre utilizează alte date şi analize, care de obicei duc la sarcini suplimentare asupra industriei şi produselor. Industria europeană a cuprului consideră că beneficiile abaterilor de la IPPC BAT, concluziile evaluării riscurilor şi standardele REACH sunt demonstrate prin analize economice şi ştiinţifice echilibrate, mai presus de orice alt standard.

Despre Institutul European al Cuprului:
Institutul European al Cuprului (European Copper Institute - ECI) este înfrăţirea dintre companiile mari de minerit din lume, turnătoriile tradiţionale şi semi-prelucrătorii (reprezentaţi de Asociaţia Internaţională al Cuprului) precum şi industria europeană al cuprului. Misiunea lui este de a promova beneficiile aduse de cupru societăţii moderne în Europa, prin sediul central de la Bruxelles şi reţeaua lui de unsprezece Asociaţii naţionale de Dezvoltare al Cuprului.

Manifestul original în limba engleză poate fi descărcat din ataşament.

Aici puteţi urmări înregistrarea video despre eveniment.

www.eurocopper.org