Cuprul previne răspândirea bolilor! Fiţi atenţi, unde puneţi mâna...!

În ultimii ani, mass-media şi agenţiile de sănătate din întreaga lume au fost preocupate de pandemiile generate de gripa aviară şi de gripa porcină. În noul film „Contagion: Pericol nevăzut” (lansat la 30 septembrie 2011 în România), regizat de Steven Soderbergh, se descrie o pandemie letală şi urmările ei devastatoare, care - conform Centrelor Americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor şi conform renumitului virolog John Oxford din Marea Britanie - este destul de plauzibil.

Cu un procent estimat de 80% a infecţiilor care se dobândesc prin atingere, suprafeţele ca mânerele uşilor, balustradele şi plăcile uşilor batante funcţionează ca acumulări de infecţie. Premisa filmului de " transmisie printr-o singură atingere" nu este atât de exagerată cum s-ar părea pentru o parte a publicului.

Profesorul Bill Keevil, şeful Secţiei de Microbiologie al Universităţii Southampton explică: "Contagiunea este contactarea bolii prin contact direct sau indirect. În timp ce acest film este ficţiune, este real faptul că germenii pot supravieţui pe suprafeţele obişnuite ale mânerelor uşilor, pe balustrade şi pe plăcile uşilor batante chiar şi luni de zile şi se pot transfera pe mâinile oamenilor."

Campaniile pentru spălarea mâinilor şi încercările de a alerta publicul despre răspândirea bacteriilor şi viruşilor prin intermediul suprafeţelor atinse des, au fost un pas important în creşterea gradului de conştientizare a riscurilor dar, de vreme ce respectarea protocoalelor de spălarea mâinilor este departe de a fi de 100%, chiar şi în spitale - nu numai în rândul publicului larg – nu trebuie să recurgem la alte demersuri pentru a reduce riscul de contaminare încrucişată?

“Cel mai bun mod de a te proteja de germenii patogeni este să te speli regulat pe mâini – spune profesorul Keevil, - dar pur şi simplu nu o facem destul de des. Cuprul începe să fie utilizat în spitale pentru a rupe lanţul infecţiilor, iar noi ar trebui să fim atenţi pe unde punem mâna în spaţiile publice.”

Cuprul şi aliajele lui - ca alama, bronzul şi cupru-nichelul - sunt în mod inerent antimicrobiene, ceea ce înseamnă că sunt capabile să elimine în mod continuu bacterii, virusuri şi ciuperci între curăţenii. În consecinţă, suprafeţele atinse des fabricate din aceste metale sunt instalate pentru a ajuta la reducerea infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile din întreaga lume, inclusiv o unitate de terapie intensivă (de 1 milioane lire sterline), la Trafford General Hospital din Manchester (Marea Britanie) şi Centrul de îngrijire CIGMA din Franţa.

Vestea bună pentru public este că şi autorităţile caută modalităţi de a valorifica proprietăţile antimicrobiene ale cuprului în spaţiile utilizate în mod intens, la aglomeraţiile din gări şi aeroporturi, în zonele staţiilor de transport public pentru a reduce contaminarea. În Chile, staţia de metrou Santiago Bueras este prima dintre staţiile care vor fi echipate cu balustrade din alamă. Aeroportul din Sao Paulo - unul dintre cele mai aglomerate din Brazilia - a optat la fel pentru balustrade cu conţinut de cupru, iar o şcoală din Atena (Grecia) a mers mai departe, au schimbat feroneria uşilor cu feronerie din cupru antimicrobian pentru a proteja sănătatea elevilor. Într-o acţiune similară, două unităţi de îngrijire a copiilor din Japonia au instalat suprafeţe antimicrobiene de cupru, inclusiv cărucioarele de servire a mâncării, feroneria uşilor, chiuvetele şi robinetele.

Un experiment efectuat în direct la Universitatea din Southampton în aprilie 2011 a demonstrat capacitatea cuprului de a elimina o încărcătură mare de bacterii MRSA în câteva minute. Site-ul evenimentului, unde înregistrarea acestei zile poate fi vizionată, este: : www.antimicrobialtouchsurface.com. Pentru mai multe informaţii cu privire la cercetările ştiinţifice cu privire la cupru ca o suprafaţă antimicrobiană şi implementarea acestuia în spitale, unităţi medicale, şcoli şi spaţii publice, vizitaţi: www.antimicrobialcopper.org.

AtaşamentMărime
cuprul_previne_raspandirea_bolilor.pdf408.26 KB